Autor: Andrei C. Miu, PhD.
Cititul ne schimbă viața. Citind, trăim mai multe vieți. Cititul ne educă gândirea. Dincolo de aceste constatări populare, s-au acumulat date științifice care confirmă că cititul este o activitate cu beneficii psihologice incontestabile, pe tot parcursul vieții. Iată câteva dintre aceste beneficii și o explicație scurtă a modului în care au fost dovedite de oamenii de știință.
Cei care citesc trăiesc mai mult
Cercetătorii au găsit o asociere între obiceiul de a citi și durata de viață. Unul din cele mai cunoscute studii (Bavishi, Slade, & Levy, 2016) a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de adulți cu vârsta de peste 50 de ani, care au fost urmăriți longitudinal. Pe parcursul a 11 ani, cei care citeau au supraviețuit în număr mai mare decât cei care nu citeau. Această asociere a fost mai puternică la cei care au spus că citesc cărți (durata medie a fost cam de 30 de minute pe zi), mai degrabă decât ziare. Cei care citeau cărți au supraviețuit cu aproape doi ani mai mult, în medie, în comparație cu cei care nu citeau cărți. Această diferență între citit de cărți și ziare s-ar putea explica – au speculat autorii studiului – prin capacitatea mai mare a cărților de a ne absorbi. Relația dintre dintre citit și durata de viață a rămas valabilă indiferent de sex, starea de sănătate, nivelul de educație și starea materială. Rezultatele studiului au identificat și un posibil mecanism: cei care citeau au prezentat o funcționare cognitivă mai bună câțiva ani mai târziu, iar această diferență a explicat statistic rata lor mai mare de supraviețuire. Un alt studiu longitudinal (Jacobs, Hammerman-Rozenberg, Cohen, & Stessman, 2008) a raportat, de asemenea, o mortalitate mai scăzută în rândul bărbaților vârstnici care citeau zilnic, în comparație cu cei care citeau mai puțin sau deloc.
Cei care citesc sunt mai fericiți
Obiceiul de a citi a fost asociat și cu starea de bine sau fericirea. De exemplu, date de la un eșantion de câteva zeci de mii de copii și adolescenți australieni, cu vârste între 9 și 15 ani, au arătat că cei care citeau după școală raportau o stare de bine mai bună (Kennewell, Curtis, Maher, Luddy, & Virgara, 2022). Într-un alt studiu (Currie et al., 2025), un grup de adolescenți cititori de literatură au identificat trei căi prin care cititul îi face mai fericiți: diversitatea de emoții pozitive pe care le trăiesc când citesc literatură, conexiunea socială pe care o simt cu personajele și cu alți cititori, și rolul cititului în dezvoltarea personală și a capacității de a îi înțelege pe alții.
Cei care citesc se simt mai puțin singuri
Un studiu recent (Sun, & Schafer, 2025) a arătat că cei care citesc zilnic se simt mai puțin singuri, chiar și atunci când sunt izolați social, adică au maxim o persoană cu care să discute lucrurile importante din viața lor. Deși este o activitate solitară, cititul s-a asociat cu un nivel mai mic de singurătate chiar și în comparație cu activități sociale cum ar fi mersul la un club sportiv, participarea la cursuri sau voluntariatul. Cercetătorii au sugerat că capacitatea cititului de a ne transpune într-o stare de flow, care apare când suntem absorbiți total de ceea ce facem, ar putea explica această asociere. Fiind o activitate la îndemână și foarte plăcută, pe care o putem face pe cont propriu, cititul ar putea reprezenta o cale accesibilă și eficientă de a combate singurătatea.
Cititul dezvoltă teoria minții și empatia
Procesele social-cognitive prin care înțelegem ce gândesc și ce simt ceilalți, și prin care ajungem să trăim emoții similare cu ale lor sunt fundamentale pentru comportamentul nostru social și pentru sănătatea noastră mintală. Aceste procese se numesc teoria minții și, respectiv, empatie, iar cercetările din ultimele decenii arată că cititul le stimulează.
Unul din primele studii pe această temă a adus dovezi că că cei care citesc mai frecvent prezintă niveluri crescute de empatie și teoria minții (Mar, Oatley, Hirsh, dela Paz, & Peterson, 2006). Aceste asocieri au fost confirmate în alte cercetări și susținute de metaanalize (Wimmer, Currie, Friend, Wittwer, & Ferguson, 2024), dar nu au putut arăta clar că cititul produce dezvoltarea acestor procese social-cognitive. Dovezile pentru această relație cauzală au venit din studii experimentale (Kidd, & Castano, 2013), în care participanții au fost rugați să citească câteva texte literare de ficțiune scurte, vreme de câteva minute, și li s-a evaluat imediat după aceea performanța de teoria minții și de recunoaștere a expresiilor emoționale. Aceștia au avut performanță mai bună în comparație cei care citiseră texte de non-ficțiune sau nu citiseră nimic. La ora actuală, mai multe studii experimentale și metaanalize au replicat efectul cititului asupra teoriei minții și empatiei (Dodell-Feder, & Tamir, 2018; Wimmer, Currie, Friend, Wittwer, & Ferguson, 2024).
Aceste efecte ar putea fi explicate de faptul că ne folosim teoria minții și empatia în timpul cititului, pentru a înțelege personajele și situațiile sociale prin care acestea trec, iar exercițiul stimulează dezvoltarea acestora (Oatley, 2016). Studiile în care s-a înregistrat activitatea creierului în timpul cititului au susținut această ipoteză. Citirea unor texte literare cu conținut social a produs modificări de activitate în rețelele cerebrale implicate în teoria minții și empatie, iar aceste modificări au fost mai pronunțate la participanții care aveau obiceiul de a citi literatură de ficțiune (Tamir, Bricker, Dodell-Feder, & Mitchell, 2016).
O altă cale prin care cititul ar putea îmbunătăți teoria minții și empatia este prin învățarea unor cunoștințe despre oameni și lume (Oatley, 2016). Sunt dovezi că citirea unor texte cu personaje care nu corespund stereotipurilor legate de o anumită rasă reduce aceste stereotipuri (Johnson, Huffman, & Jasper, 2014).
Cititul reduce declinul cognitiv la vârstnici
Sunt dovezi multiple și convingătoare că cititul reduce declinul cognitiv la vârstnici. Un studiu longitudinal (Andel, Finkel, & Pedersen, 2015) a investigat evoluția performanței cognitive la un eșantion de persoane de peste 60 de ani, pe parcursul următoarelor două decenii. Frecvența cititului după pensionare a prezis abilitățile verbale, viteza de procesare și memoria, indiferent de ocupația pe care au avut-o participanții înainte de pensionare și de alte caracteristici socio-demografice (de ex., vârstă, sex, nivel de educație). Rezultate similare au fost raportate și în alte studii: o frecvență mai mare a cititului a prezis o performanță cognitivă mai bună la vârstnici, la evaluări realizate 6, 10 și 14 ani mai târziu, iar aceste asocieri au fost valabile pentru toate nivelurile de educație (Chang, Wu, & Hsiung, 2021). Un alt studiu important arată că vârstnicii care au variante de gene care au fost asociate cu declin cognitiv mai accentuat prezintă o performanță cognitivă mai bună dacă petrec mai mult timp citind cărți (Shin, Park, Wright, D’astous, & Kim, 2021). În fine, o altă cercetare a testat efectul unui program de 8 săptămâni de citit texte literare asupra performanței cognitive la vârstnici. În comparație cu o condiție în care participanții au exersat rezolvarea unor puzzle-uri, citirea de literatură a îmbunătățit performanța de memorie de lucru verbală și memorie episodică (Stine-Morrow et al., 2022).
Concluzie
Putem fi siguri că cititul ne ajută să trăim mai mult și mai bine. E o activitate accesibilă și plăcută, pe care ar fi înțelept să o cultivăm pe tot parcursul vieții.
Despre autor
Andrei C. Miu este Profesor de Neuroștiințe Cognitive și Genetică Comportamentală la Departamentul de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În cadrul Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive pe care l-a fondat și îl conduce, studiază emoțiile la om și impactul acestora asupra sănătății mintale. În timpul liber, citește literatură, ascultă muzică clasică și operă și se bucură de natură. Îl puteți găsi și pe Instagram, Facebook și Youtube.
Referințe
- Andel, R., Finkel, D., & Pedersen, N. L. (2016). Effects of preretirement work complexity and postretirement leisure activity on cognitive aging. Journals of Gerontology Series B: Psychological Sciences and Social Sciences, 71(5), 849-856. https://doi.org/10.1093/geronb/gbv026
- Bavishi, A., Slade, M. D., & Levy, B. R. (2016). A chapter a day: Association of book reading with longevity. Social Science & Medicine, 164, 44-48. https://doi.org/10.1016/j.socscimed.2016.07.014
- Chang, Y. H., Wu, I. C., & Hsiung, C. A. (2021). Reading activity prevents long-term decline in cognitive function in older people: evidence from a 14-year longitudinal study. International Psychogeriatrics, 33(1), 63-74. https://doi.org/10.1017/S1041610220000812
- Currie, N., Webber, C., Wilkinson, K., Clark, C., Moss, G., & McGeown, S. (2025). How does reading fiction support adolescents’ wellbeing? A qualitative study examining positive affect, connection and personal growth. Reading Psychology, 1-26. https://doi.org/10.1080/02702711.2025.2504974
- Dodell-Feder, D., & Tamir, D. I. (2018). Fiction reading has a small positive impact on social cognition: A meta-analysis. Journal of Experimental Psychology: General, 147(11), 1713. https://doi.org/10.1037/xge0000395
- Jacobs, J. M., Hammerman-Rozenberg, R., Cohen, A., & Stessman, J. (2008). Reading daily predicts reduced mortality among men from a cohort of community-dwelling 70-year-olds. The Journals of Gerontology Series B: Psychological Sciences and Social Sciences, 63(2), S73-S80. https://doi.org/10.1093/geronb/63.2.S73
- Johnson, D. R., Huffman, B. L., & Jasper, D. M. (2014). Changing Race Boundary Perception by Reading Narrative Fiction. Basic and Applied Social Psychology, 36(1), 83–90. https://doi.org/10.1080/01973533.2013.856791
- Kennewell, E., Curtis, R. G., Maher, C., Luddy, S., & Virgara, R. (2022). The relationships between school children’s wellbeing, socio-economic disadvantage and after-school activities: a cross-sectional study. BMC pediatrics, 22(1), 297. https://doi.org/10.1186/s12887-022-03322-1
- Kidd, D. C., & Castano, E. (2013). Reading literary fiction improves theory of mind. Science, 342(6156), 377-380. https://doi.org/10.1126/science.1239918
- Menec, V. H. (2003). The relation between everyday activities and successful aging: A 6-year longitudinal study. The Journals of Gerontology Series B: Psychological Sciences and Social Sciences, 58(2), S74-S82. https://doi.org/10.1093/geronb/58.2.S74
- Oatley, K. (2016). Fiction: Simulation of Social Worlds. Trends in Cognitive Sciences, 20(8), 618–628. https://doi.org/10.1016/j.tics.2016.06.002
- Poerio, G. L., & Totterdell, P. (2020). The effect of fiction on the well-being of older adults: a longitudinal RCT intervention study using audiobooks. Psychosocial Intervention, 29(1), 29-38. https://doi.org/10.5093/pi2019a16
- Shin, S. H., Park, S., Wright, C., D’astous, V. A., & Kim, G. (2021). The role of polygenic score and cognitive activity in cognitive functioning among older adults. The Gerontologist, 61(3), 319-329. https://doi.org/10.1093/geront/gnaa073
- Stine-Morrow, E. A., McCall, G. S., Manavbasi, I., Ng, S., Llano, D. A., & Barbey, A. K. (2022). The effects of sustained literacy engagement on cognition and sentence processing among older adults. Frontiers in Psychology, 13, 923795. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2022.923795
- Sun, H., & Schafer, M. H. (2025). Reading between the ties: Solitary and social activities, network satisfaction, and loneliness in later life. Journal of Social and Personal Relationships, 02654075251382321. https://doi.org/10.1177/02654075251382321
- Tamir, D. I., Bricker, A. B., Dodell-Feder, D., & Mitchell, J. P. (2016). Reading fiction and reading minds: The role of simulation in the default network. Social Cognitive and Affective Neuroscience, 11(2), 215-224. https://doi.org/10.1093/scan/nsv114
- Wimmer, L., Currie, G., Friend, S., Wittwer, J., & Ferguson, H. J. (2024). Cognitive effects and correlates of reading fiction: Two preregistered multilevel meta-analyses. Journal of Experimental Psychology: General, 153(6), 1464. https://psycnet.apa.org/doi/10.1037/xge0001583